Fermierul român care are un magazin unic în România, unde nu sunt vânzători și paznici. „Este pe sistemul Cinste și Onoare!” A avut o surpriză imensă când a văzut cum au reacționat oamenii

Mihaela și Nicu Țandrău cultivă cu porumb o mică suprafață de teren la Deva. Au statut de producători agricoli, dar toată munca lor poartă mai mult marca unui hobby, un fel de a folosi lucrativ timpul liber.

Până aici nimic deosebit! Ce e cu adevărat interesant este soluția pe care Nicu Țandrău a găsit-o ca să valorifice recolta sa de porumb. O vinde ”pe încredere”! Deveanul a închiriat în parcarea de la Auchan o mică suprafață de teren. Pe ea a montat un chioșc unde, pe tejghea, alături de marfă (știuleți de porumb dulce), se află un fel de pușculiță în care clienții sunt invitați să introducă suma corespunzătoare cantității de porumb dorite. Micul punct comercial nu are nici vânzător, nici cântar și nici paznic. Preluarea mărfii se bazează pe autoservire, iar plata ei pe cinstea clienților.

Test de onestitate

La prima vedere ai putea avea senzația că micii fermieri își aruncă pur și simplu recolta pe apa sâmbetei. Adică, cum vine asta? Chiar poți să iei câți știuleți de porumb ai nevoie și să pleci? Da! Fără să bagi în seamă mica listă de prețuri care te invită să achiți voluntar marfa introducând în pușculiță cei câțiva lei ceruți? Exact! Numai că, dacă ați crezut că asta se va întâmpla, v-ați înșelat! Hunedorenii plătesc! ”Sunt doi ani de când am abordat această formă de vânzare bazată pe cinste și onoare. Sunt efectiv excepții oamenii care iau marfă și nu plătesc. În ciuda prejudecăților existente, să știți că aici, la nivelul străzii, cinstea și onoarea sunt la locul lor. Oamenii plătesc, iar diferențele dintre cantitatea de marfă dată și încasări nu au fost niciodată mai mari de câteva procente. Una peste alta, nu am ieșit niciodată în pierdere pe acest sistem de vânzare”, explică Nicu Țandrău. Acesta precizează că ideea nu e originală, iar acest sistem de vânzări bazat pe onoare (”honor system”) a fost inventat în Marea Britanie. Ce este cu adevărat original este că nimeni nu cred că a încercat să aplice acest sistem în comerțul cu porumb.

Două vizite pe zi la magazin

Cei doi merg de două ori pe zi la micul lor punct comercial cu auto-gestiune. Dimineața la ora opt aduc marfa proaspătă, iar după-amiaza, în jur de ora 17.00, sunt recuperate încasările din pușculiță, care este fixată de chioșc și încuiată cu lacăt (la bani tentația ar fi mai mare decât la porumb!). Zilnic micul chioșc vinde între 150 și 200 de știuleți de porumb dulce. Dacă fiecare client ar plăti un singur știulete venitul încasat după o zi de auto-comerț ar ajunge la aproximativ 225 de lei. Suma este mai mică, pentru că, un procent variabil, dar foarte mic, sunt pierderi zilnice cauzate de necinste.

Porumb de te lingi pe degete

Familia Țandrău cultivă două soiuri de porumb, nemțesc și american. ”Sunt soiuri dulci, care conțin până la 12 la sută zahăr. Preparate prin fierbere, sunt deosebit de gustoase. Cine a cumpărat o dată, va reveni sigur”, spune Nicu Țandrău.

Într-adevăr, la chioșcul soților Țandrău poți vedea tot timpul oameni care vin, iau porumb, pun banii frumos în pușculiță și pleacă liniștiți ca și când ar fi cumpărat de la nana din piață. MAGIC!